Activitaţi» Relaţia cu instituţiile financiare internaţionale
Relaţia cu instituţiile financiare internaţionale

GRUPUL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIŢII

Prezentare generală

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este instituţia financiară a Uniunii Europene (UE), ce a fost înfiinţată prin Tratatul de la Roma din 1958, cu scopul de a acorda asistenţă tehnică pe termen lung prin proiecte care susţin dezvoltarea echilibrată a întregului spaţiu comunitar şi contribuie la coeziunea economică, socială şi teritorială a UE.

BEI este singura bancă deţinută doar de statele membre ale UE şi care reprezintă interesele acestora, lucrând împreună cu instituţiile UE, adaptându-şi permanent activitatea în funcţie de evoluţiile politicilor comunitare. Mai mult de 90% din activitatea BEI se derulează în cadrul UE.

BEI are personalitate juridică şi autonomie financiară, având organe de decizie proprii în contextul sistemului comunitar în cadrul căreia membrii BEI sunt statele membre. Statutul BEI este parte integrantă a tratatului Uniunii Europene şi este anexat la acesta sub forma Protocolului nr.10. Conform art.6 (ex.art.8) al Statutului BEI, Banca este administrată şi condusă de un Consiliu al Guvernatorilor (alcătuit, in general, din ministrii finanţelor din cele 28 de state membre), un Consiliu de Administraţie (format din 29 de directori, reprezentând fiecare stat membru UE şi Comisia Europeană, alături de 19 directori supleanţi, nominalizaţi de către un grup de State Membre) și un Comitet de Management (organul executiv colegial permanent al băncii, fiind format din nouă membri).

BEI este acţionar majoritar în cadrul Fondului European de Investiţii (FEI) alături de care formeaz㠓Grupul BEI”. FEI a fost înfiinţat în anul 1994 cu scopul de a sprijini politicile UE şi oferă capital de risc pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), în special pentru societăţile recent înfiinţate şi pentru cele cu orientare tehnologică. De asemenea, furnizează garanţii instituţiilor financiare pentru a acoperi împrumuturile acordate IMM-urilor. Gama de produse este descrisă pe pagina dedicată (în limba engleză) http://www.eif.org/what_we_do/index.htm

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit membră a BEI la 1 ianuarie 2007. Ţara noastră alături de Danemarca, Grecia şi Irlanda formează o constituentă.

Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor BEI este ministrul Finanțelor Publice, iar reprezentant in Consiliul directorilor este un secretar de stat din cadrul MFP.

În conformitate cu Memorandumul de Întelegere semnat între România, Irlanda, Danemarca şi Grecia, în calitate de state membre ale Băncii Europene de Investiţii (BEI), la data de 13 februarie 2008, România deţine postul de vice-preşedinte al BEI pentru perioada 2012-2016.

Capitalul subscris al BEI a fost majorat de la 1 ianuarie 2013, de la 232,39 mld. de EUR la 242,39 mld. De EUR, ponderea capitalului subscris plătită de statele membre a crescut de la 5% la 8,919% din capitalul subscris total. La această creştere de capital România a contribuit cu 52.395.000 de EUR. Aportul total al României la capitalul BEI este de 1,27 mld. De EUR, reprezentând 0,5239% din total.

BEI finanţează proiecte de investiţii, în principal pentru dezvoltarea echilibrată a statelor membre, în scopul asigurării integrării economice şi realizării coeziunii sociale. Misiunea sa este de a contribui la realizarea obiectivelor UE, inclusiv la realizarea politicii de cooperare şi dezvoltare, prin finanţarea de proiecte specifice pe termen lung. Obiectul de activitate al BEI îl reprezintă acordarea de asistenţa financiară în domenii ca transporturi, energie telecomunicaţii, protecţia mediului, educaţie şi sănătate. Activitatea de creditare este completată de posibilitatea combinării diverselor tipuri de finanţări cu fondurile europene nerambursabile și de serviciile de asistenţă tehnică (”lending, blending and advising”).

Aşa cum este prevăzut în Planul Operaţional pentru perioada 2015-2017, BEI va sprijini creșterea investițiilor, consolidarea coeziunii economice și sociale la nivel UE, ocuparea forței de muncă și restabilirea competitivității UE. Succesul va depinde de continuarea cooperării cu statele membre, Comisia Europeană și instituțiile naționale. Un element de noutate este reprezentat de lansarea de către Comisia Europeană a Planului de Investiții pentru Europa, în a cărui implementare este implicat și grupul BEI. Grupul BEI lucrează împreună cu Comisia Europeană, statele membre, bănci/instituții naţionale de dezvoltare/promovare şi alţi actori implicaţi pentru a continua să furnizeze soluţii inovative, practice şi eficiente care să aibă efect catalitic pentru investiţiile în UE şi să crească efectul multiplicator al resurselor bugetare UE şi al contribuţiilor din partea statelor membre.

Activitatea BEI în România

Volumul total cumulat al împrumuturilor acordate de BEI se ridică la peste 11 miliarde de EUR de la începutul activităţilor sale din România în 1990. Pe parcursul perioadei 2011-2016, BEI a acordat României împrumuturi în valoare totală de 2,6 miliarde de EUR, destinația acestora fiind următoarea: 57% către sectorul de servicii, 36% IMM-uri și întreprinderi cu capital mediu și 8% sectorul industrial.

Portofoliul public al BEI și FEI în România

Toate împrumuturile acordate de către BEI până în prezent au avut în vedere investiţiile menite să îmbunătăţească infrastructura în sectorul public şi servicii, fiind caracterizate printr-o puternică conotaţie europeană şi caracteristici specifice reţelei trans-europene (TEN). Finanţarea acordată de BEI a fost menită în principal să sprijine investiţiile UE în infrastructură şi industrie, precum şi în sistemul financiar-bancar.

Portofoliul împrumuturilor contractate de stat de la BEI sau garantate este în prezent reprezentat de 43 de împrumuturi, având o valoare totală de cca. 4,471 mld. de EUR, din care 6 împrumuturi (în valoare totală de 2,439 mld. de EUR, incluzând si facilitatea de 1 mld. de EUR destinată cofinanţării Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) – Mediu, Transport şi Creșterea Competitivității Economice) sunt în prezent în implementare. La aceastea se adauglă doulă noi împrumuturi în valoare totallă de 660 mil. EUR semnate în 2016 destinate acoperirii parţiale a contribuţiei bugetului de stat la Programul Operațional Infrastructură Mare – Mediu, Programul Operațional Competitivitate şi Programul Operațional Capital Uman. Acestea sunt în prezent în curs de ratificare.

Împrumuturile acordate autorităţilor locale - 9 împrumuturi contractate direct de către unităţi/subdiviziuni adminstrativ-teritoriale, în sumă de 388,40 mil. de EUR destinate reabilitării termice a blocurilor de locuințe din sectoarele 1, 2, 4 şi 6 ale Municipiului Bucureşti şi achiziţiei de tramvaie şi autobuze pentru transport urban de călători, precum și realizării de proiecte care beneficiază de fonduri nerambursabile europene în Municipiul Oradea şi o garanţie acordată de UAT-uri din județele Cluj și Sălaj pentru un credit contractat de operatorul regional din subordine, în valoare de 25,30 mil. de EUR.

În baza Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Fondul European de Investiţii privind programul JEREMIE în România (republicat prin HG nr. 916/2013), FEI este mandatat să fie managerul programului JEREMIE („Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises”). Aceasta este o iniţiativă comună a Comisiei Europene (Direcţia Generală Politici Regionale) şi a Băncii Europene de Investiţii care are ca obiectiv creşterea accesului la finanţare pentru IMM-urile din UE în cadrul fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013. JEREMIE a fost finanţat prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) cu o sumă totală de 225 mil. de EUR. Programul JEREMIE urmăreşte îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri şi microcreditare, utilizând o serie de instrumente financiare de tipul produselor de garan¬tare (garanţia de portofoliu - ce acoperă parte din pierderile dintr-un portofoliu al băncilor nou create), produselor finanţate (finanţare cu dobândă subvenţionată pentru împrumuturi pentru investiţii şi capital de lucru) şi produselor de tip equity (fond de capital de risc).

De asemenea, BEI este implicat în RO prin iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) - un parteneriat între Comisia Europeană, BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), care reprezintă un instrument de asistenţă tehnică pentru ţările care au aderat la UE în 2004, în 2007 şi în 2013, precum şi pentru Grecia, Macedonia , Muntenegru şi Serbia. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi cofinanţate din fonduri ale UE. Această iniţiativă este gestionată de către BEI şi co-sponsorizată de Comisia Europeană şi de BERD. În cazul în care există solicitări și resurse, asistența poate fi extinsă și pentru alte þări membre UE, care beneficiază de fonduri structurale şi de coeziune din partea UE.

Totodată, BEI a acordat asistenţă tehnică în baza Memorandumului de înţelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor Uniunii Europene în România, aprobat prin HG 239/2012. În baza acestui Memorandum, au fost semnate 3 acorduri de asistenţă tehnică, astfel:

- Un contract încheiat cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la data de 16 noiembrie 2012, având drept obiect acordarea de suport managerial autoritaţii de management, concentrat în principal pe revizuirea sistemului de management existent şi a organizării interne. Contractul s-a desfaşurat pe o perioada de opt luni (16 noiembrie 2012-16 august 2013).

- Un contract încheiat la data de 23 septembrie 2013 cu Ministerul Fondurilor Europene (ca autoritate contractantă şi beneficiar final) şi cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (toate aceste instituţii având calitatea de beneficiar final).

- Un contract semnat în aprilie 2014 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Pu¬blice având drept scop evaluarea sectoarelor potenţiale principale şi a tipurilor de proiecte pentru a fi finanţate prin instrumente financiare pentru dezvoltare urbană, pe parcursul perioadei 2014 - 2020.

Pentru perioada de programare 2014-2020, în decembrie 2015 BEI şi Ministerul Fondurilor Europene au semnat un nou Memorandum de inţelegere, care are anexat un format standard de contract de asistență tehnică (PASSA), atât pentru a asigura sprijin în vederea susţinerii reformelor structurale, investiţiilor din sectorul public, creşterea absorbţiei Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în perioada de programare 2014-2020, cât și pentru a pregăti perioada de programare următoare (după 2020).

Scopul noului MoU este de a oferi servicii de consultanţă similare cu cele convenite prin acordurile semnate în 2012, pentru două arii de intervenţii, după cum urmează:

  • necesităţi orizontale: sprijin pentru întărirea capacităţii administrative a Autorităţilor de Management şi a beneficiarilor pentru identificarea, pregătirea şi implementarea proiectelor; sprijin pentru închiderea Programelor Operaţionale Sectoriale Transport şi Mediu 2007 - 2013; consultanţă pentru echipele de proiect şi departamentele implicate în pregătirea, managementul şi implementarea proiectelor; training; sprijin pentru identificarea problemelor de guvernanţă şi adaptarea legislaţiei naţionale pentru creşterea absorbţiei Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii; sprijin pentru îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante;
  • necesităţi specifice referitoare la implementarea programelor operaţionale: sprijin pentru monitorizare, evaluare, pregătire şi implementare; punerea la dispoziţie a unor experţi care să sprijine pregătirea şi implementarea proiectelor; sprijin metodologic în vederea pregătirii documentelor necesare pentru pregătirea şi implementarea proiectelor; sprijin pentru implementarea instrumentelor financiare în România.

Primele două astfel de contracte cu Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP) și, respectiv, Ministerul Fondurilor Europene au fost semnate pe 15 iulie 2016 la București. Primul Contract de Servicii prevede asistență pentru ANAP pentru crearea unei strategii naționale de achiziții publice, parte din condiția fundamentală stabilită de UE pentru perioada de programare 2014-2020. Cel de-al doilea va susține implementarea proiectelor de către beneficiari în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare. Detalii în comunicatul de presă - Un contract de finanțare și două de asistență tehnică, semnate astăzi de România cu Banca Europeană de Investiții.

În cursul lunii iulie 2015, Guvernul a aprobat un Memorandum prin care se propune participarea României la instrumentul financiar de tip garanție neplafonată în cadrul Inițiativei pentru IMM-uri cu o valoare de 100 mil. de EUR din FEDR. Această Inițiativă combină alocările naționale ale statelor membre în cadrul fondurilor europene structurale și de investiții (FESI) cu resursele bugetare ale Uniunii Europene gestionate la nivel central în cadrul programelor Orizont 2020 și COSME și cu resursele proprii ale Fondului European de Investiții și ale Băncii Europene de Investiții.

Memorandumul cu privire la „Aprobarea evaluării ex-ante a instrumentelor financiare utilizate ca instrumente de implementare a Fondurilor Structurale şi de Investiþii (FESI)” a fost aprobat în luna aprilie 2016. Raportul final de evaluare ex-ante a instrumentelor financiare pentru IMM-uri, pe parcursul perioadei de programare 2014-2020, a fost întocmit de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), în conformitate cu art 37 (2) din Regulamentul Comun UE nr 1303/2013, (care stipulează necesitatea realizarea unei evaluări ex-ante a Instrumentelor Financiare.

Evaluarea ex-ante menționată prezintă rezultatele analizei deficitului de finanțare, instrumentele financiare propuse (detaliate conform situaþiei de mai jos, cu sumele propuse din fiecare program operațional și tipul de instrument financiar identificat în raport) și opțiunile de implementare conform art.38 din Regulament.

Instrumentele financiare propuse sunt prezentate mai jos, detalii fiind disponibile la adresa http://www.fonduri-ue.ro/instrumente-financiare:

Pentru PO Competitivitate: alocare de 50 mil EUR, cu un efect de multiplicare estimat de 1,38 – implementare prin FEI:
1. fonduri de participare la capital pentru întreprinderi nou înființate și pentru întreprinderi aflate în stadiul inițial de dezvoltare, cu o alocare de 34 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 1,1;
2. împrumuturi de partajare a riscului de portofoliu pentru IMM-uri inovative cu o alocare de 16 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 2;

Pentru PO Regional: alocare de 150 mil Euro, cu un efect de multiplicare estimat de 1,9 – implementare prin FEI:
1. împrumuturi de partajare a riscului de portofoliu pentru IMMuri cu o alocare de 100 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 2 - realocare pentru PO Inițiativa pentru IMMuri: 100 mil EUR, aprobat pe 29 martie 2016, pentru optiunea 1 Instrumentul de garanție neplafonată pentru IMM-uri, implementare prin FEI (la nivelul UE), efectul de multiplicare estimat fiind de 4.
2. fond de capital de risc pentru IMM-uri cu o alocare de 50 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 1,7;

Pentru PO Capital Uman: alocare de 131,8 mil Euro, cu un efect de multiplicare estimat de 2,62:
1. portofoliu de microcredite cu partajarea riscului pentru IMM-uri și antreprenoriat cu o alocare de 47,3 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 1,25;
2. garanții pentru microcreditare cu o alocare de 47,3 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 5;
3. împrumuturi de partajare a riscului de portofoliu pentru întreprinderi sociale, cu o alocare de 18,6 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 1,25;
4. garanții pentru împrumuturile acordate întreprinderilor sociale, cu o alocare de 18,6 mil EUR și un efect de multiplicare estimat de 5.

Portofoliul privat BEI în România

Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de instituţie care asigură reprezentarea României la BEI, îşi exprimă acordul de principiu (“no objection”) cu privire la împrumuturile acordate de BEI în sectorul privat.

În perioada 2007- august 2016 valoarea totală a împrumuturilor acordate de BEI pentru care România, prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a emis acest acord de principiu este în valoare de aproximativ 7,5 mld. de EUR, domeniile acoperite fiind în special susţinerea sectorului IMM-urilor şi a întreprinderilor cu capital mediu (linii de credit prin intermendiul partenerilor selectaţi), energie regenerabilă, servicii, telecomunicaţii.

Portofoliul FEI în România

Instituții financiare din România au accesat o serie de produse FEI de garantare și microfinanțare (inclusiv mandate încredințate de către Comisia Europeană), cum ar fi InnovFin, COSME, PROGRESS și succesorul său, EaSI sau, mai recent, Facilitatea de garantare din cadrul programului ”Europa Creativă”, România fiind al treilea stat membru în care sectorul cultural-creativ poate beneficia de facilitarea accesului la finanțare, dupã Spania și Franța. Detalii sunt disponibile la http://www.eif.org/what_we_do/where/ro/index.htm. În data de 3 martie 2017 se organizează la București un seminar de promovare și informare privind modalitățile de finanțare a inovării prin InnovFin.

Totodată, în ceea ce privește investiții de capital (private equity), operațiunile FEI au implicat atât investiții în fonduri care investesc doar în România, cât și investiții în fonduri regionale care acoperă zona Europei centrale și de est, efectuând investiții și în România.

În vederea operaționalizării unor instrumentele financiare identificate în evaluarea ex-ante menționată mai sus, pentru implementarea fondurilor europene structurale și de investiții alocate României și aferente PO Competitivitate și PO Inițiativa pentru IMMuri, FEI a fost desemnat administrator de fond în luna septembrie , respectiv octombrie 2016.

Apelul de expresii de interes pentru Inițiativa pentru IMMuri, instrument financiar de tip garanție neplafonată (rata de garantare a portofoliului fiind de 60%), a fost lansat pe 21 octombrie 2016, cu termen 31 martie 2017.
Apelul de expresii de interes pentru instrumentele financiare aferente PO Competitivitate a fost lansat pe 23 decembrie 2016, cu termen 20 februarie 2017 pentru componenta de equity, respectiv 30 iunie 2017 pentru instrumentul de creditare .

Planul de Investiţii pentru Europa şi rolul grupului BEI

În data de 17 decembrie 2014, Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, a prezentat propunerile concrete ale Comisiei Europene (COM) privind Planul de investiţii pentru Europa (PIE), cu scopul atragerii investiţiilor private, îndeosebi pentru a stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel UE, care vizează mobilizarea a 21 mld. de EUR ce ar urma să genereze 315 mld. de euro în investiţii în economia reală până la sfârşitul anului 2017.

PIE se bazează pe trei elemente centrale: (i) crearea unui Fond european pentru investiţii strategice (FEIS), în cadrul Băncii Europene de Investiţii (BEI); (ii) sprijinirea investițiilor din economie printr-un program de asistenţă (înființarea Platformei Europene de Consiliere în materie de Investiţii), pentru pregătirea proiectelor de investiţii, și crearea Portalului european de proiecte de investiții gestionat de către COM; și (iii) o foaie de parcurs, cu măsuri menite să sporească atractivitatea investiţională în Europa, inclusiv cu propuneri de abrogare a acelor reglementări sectoriale specifice care au obstrucţionat investiţiile private în trecut.

Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1291/2013 și (UE) nr.1316/2013, (Regulamentul FEIS) publicat 1 iulie 2015, stabilește temeiul juridic pentru prima parte a planului de investiții și detaliază atât criteriile de eligibilitate a proiectelor FEIS pentru utilizarea garanției UE: viabilitate economică, încadrare în politicile Uniunii, adiționalitate, potențialul de a maximiza, în măsura posibilului, antrenarea de investiții în domeniul privat; viabilitate din punct de vedere tehnic, cât și obiectivele generale care trebuie adresate prin proiectele propuse: cercetare, dezvoltare și inovare; dezvoltarea sectorului energetic; dezvoltarea infrastructurii de transport; sprijin financiar pentru întreprinderi mici, mijlocii și companii de talie medie; dezvoltarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor; mediu și eficiența resurselor; capitalul uman.

FEIS are două anvelope financiare: (i) pentru infrastructură și inovare (Infrastructure and Innovation Window - IIW), în valoare de 15.5 mld. de EUR (ajustată în luna iulie 2016, de la 16 mld EUR, prin transferul a 0.5 mld euro către anvelopa SMEW), implementată de BEI atât prin produse de creditare, cât și prin participații la capital și (ii) pentru IMM-uri (SME Window - SMEW), în valoare de 5.5 mld. de EUR (ajustată în luna iulie 2016, prin transferul a 0.5 mld euro de la anvelopa IIW), implementată de Fondul European de Investiţii (FEI)

BEI actualizează și publică periodic situații privind stadiul implementării FEIS și îl prezintă sub forma sintetică pentru întreaga anvelopă financiară (FEIS dashboard), precum și pentru fiecare anvelopă financiară, în mod distinct, astfel:

EIAH (Platforma europeană de consiliere în materie de investiții) este operațională din septembrie 2015 și reprezintă un punct unic de contact în cadrul BEI pentru cei interesați (promotorii de proiecte, autorități publice, statele membre, sectorul privat), care combină programele și activitățile de asistență existente, asistență suplimentară și expertiza instituțiilor partenere EIAH printr-un model integrat de colaborare dintre grupul BEI, COM, băncile/instituțiile naționale de promovare/dezvoltare. EIAH îi sprijină pe cei interesați în procesul de identificare și pregătire a proiectelor pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate FEIS, cât și pentru criteriile altor programe și fonduri ale UE, inclusiv fonduri structurale și de investiții. BEI primește solicitări din România în cadrul EIAH, dialogul cu promotorii de proiecte fiind în diferite stadii.

În data de 5 decembrie 2016, Ministerul Sănătății și BEI au semnat un acord de servicii de consiliere, finanțat de către EIAH, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii a trei spitale regionale la Iași, Cluj-Napoca și Craiova.

PEPI este operațional din 1 iunie 2016 și reprezintă o platformă de interacțiune/comunicare între promotorii de proiecte (din sectorul public și privat) și potențialii investitori interesați să finanțeze aceste proiecte. Promovarea se face cu ajutorul unor informații standardizate (în cadrul unor fișe de proiect) într-un format interactiv, flexibil pentru utilizator și participativ. PEPI include toate proiectele de investiții care îndeplinesc criteriile transparente prestabilite de introducere în sistem, independent de FEIS și fără ca înregistrarea în PEPI să echivaleze cu finanțarea din FEIS. Proiectele de investiții sunt menținute timp de trei ani pe portal, spre informarea și pentru facilitarea deciziilor de investiții ale potențialilor investitori. Companiile promotoare de proiecte de peste 10 mil EUR pot să-și promoveze proiectele prin platforma

PEPI gestionată de Comisia Europeană, în vederea obținerii de finanțare din diferite surse. La finele lunii august 2016, platforma oferea informații despre 8 proiecte din România, transmise direct Comisiei de către promotorii de proiecte. Portalul european de proiecte de investiții

În data de 1 iunie 2016, COM a efectuat evaluarea unui an de implementare a PIE și a publicat propunerile sale (Comunicarea COM (2016) 359 ”Europa investește din nou. Bilanțul Planului de investiții pentru Europa (PIE) și etapele urmãtoare”) pentru continuarea măsurilor și îmbunătățirea atingerii obiectivelor Planului după anul 2017, precum și propuneri pentru îmbunătățirea mediului investițional. În baza concluziilor Consiliului European din luna iunie 2016, precum și în baza evaluărilor pozitive ale COM și BEI după un an de funcționare, în data de 14 septembrie 2016, COM a publicat o propunere care vizează trei elemente principale:
1. extinderea duratei FEIS până la finalul cadrului financiar multianual, respectiv 31 decembrie 2020 și, totodată, a volumului de investiții vizat, la 500 mld. euro până la sfârșitul perioadei (față de 315 mld. euro până în 2017) prin creșterea sumelor alocate garanției UE din bugetul UE și respectiv contribuția proprie a BEI;
2. ajustarea și reflectarea lecțiilor învățate în primul an de implementare a FEIS, în special cu privire la adiționalitate, transparență, echilibru tematic și geografic, jurisdicțiile fiscale și
3. consolidarea rolului EIAH, prin servicii de asistență tehnică mai bine direcționate, pentru proiecte care implică mai multe SM, pentru proiecte care contribuie la combaterea schimbărilor climatice și pentru combinarea cu FEIS a altor surse de finanțare ale Uniunii, precum fondurile structurale și de investiții (fondurile ESI), Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF). În plus, se dorește ca EIAH să contribuie la asigurarea unei mai bune distribuții tematice și geografice a FEIS, prin întărirea prezenței la nivel local și sprijinirea, atunci când este necesar, a inițierii de proiecte de către BEI.

Negocierile între statele membre și instituțiile europene privind această propunere sunt în derulare și sunt corelate cu negocierile privind revizuirea cadrului financiar multianual, la jumătatea perioadei. Abordarea generală a fost agreată în reuniunea Consiliului ECOFIN din decembrie 2016.

Informaţii suplimentare:
http://www.eib.org/
http://www.eif.org/

Documente atașate: Ce este Platforma europeană de consiliere în materie de investiții?




BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

Prezentare generală

Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) a fost înființată în anul 1991 după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piață şi a democrațiilor în 29 de țări din Europa Centrală până în Asia Centrală. Investițiile băncii se realizează în special în clienți provenind din sectorul privat ale căror necesități de finanțare nu pot fi acoperite integral prin intermediul pieței. Banca promovează spiritul antreprenorial şi susține procesul de tranziție către economii de piață deschise şi democratice.

BERD are 64 de state acționari şi reprezentanți ai UE prin Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiții, iar statele de operațiuni ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croația, Egipt, Estonia, Georgia, Iordania, Kazakhstan, Kosovo, Republica Kirghiză, Letonia, Lituania, FYR Macedonia, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tadjikistan, Turkmenistan, Turcia, Tunisia, Ucraina, Ungaria şi Uzbekistan.

BERD întreține un dialog politic strâns cu guverne, autorități publice şi reprezentanți ai societății civile în vederea promovării obiectivelor sale. În toate operațiunile efectuate, BERD respectă cele mai ridicate standarde de guvernanță corporatistă şi dezvoltare sustenabilă.

BERD are un capital subscris de 30 mld. euro (de la 31 august 2012, după finalizarea majorării de capital, față de nivelul precedent de 20 mld. euro).

România a devenit membru BERD în 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanțelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Începând din anul 2011, țara noastră face parte dintr-o constituentă condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan şi Kîrgîzstan1 . Puterea de vot a României este de 0,492%.
Notă: Până la reuniunea anuală a BERD din mai 2011 (Astana), România făcea parte din constituenta condusă de Ucraina, care mai includea Republica Moldova, Georgia şi Armenia.

Activitatea BERD în România

BERD este un important investitor instituțional din România. Banca investeşte atât în sectorul privat cât şi în cel public, în domenii ca energie, transport şi infrastructură municipală, precum şi în instituții financiare.


Sursa: www.ebrd.com/romania. Datele sunt la 01 august 2016

BERD realizează, o dată la trei ani, în colaborare cu Guvernul Romaniei, o strategie de țară care conturează domeniile prioritare de dezvoltare și identifică modalitățile de finanțare.
La data de 30 septembrie 2015, Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare a aprobat Strategia de țară pentru România pe perioada aferentă următorilor patru ani, document conturează principalele domenii de interes şi respectiv intervenție ale acestei instituții.
Pentru perioada acoperită de strategie, BERD are în vedere următoarele direcții de acțiune în cadrul a trei piloni, urmând ca intervențiile să aibă loc prin intermediul potențialelor instrumente financiare.

Pilonul 1 - Lărgirea accesului la finanțare prin stimularea creditării şi dezvoltarea piețelor de capital

Obiective:

1. relansarea creditării şi intermedierea mai accentuată a finanțării, în special în zone defavorizate sau segmente țintă, prin:

a) finanțare directă/indirectă, inclusiv produse în moneda națională, linii de creditare şi dedicate (ex agribusiness) cu accent pe zone defavorizate sau segmente țintă (ex femei);

b) finanțarea investitorilor şi menținerea dialogului privind politicile împrumuturilor neperformante şi procesului de reducere a acestora.

2. diversificarea surselor de finanțare, inclusiv dezvoltarea produselor nebancare, ca alternativă viabilă a sectorului bancar, prin:

a) creditare pe termen lung şi capitalizare în sprijinul instituțiilor nebancare (ex leasing, asigurări, microcreditare, fond de pensii);

b) sprijinirea capitalului privat prin fonduri locale, regionale sau capital de risc.

3. accelerarea dezvoltării piețelor de capital prin îmbunătățirea infrastructurii, dezvoltarea gamei de produse şi dezvoltarea sustenabilă a bazei de investiții, prin:

a) promovarea şi diversificarea produselor (ex: obligațiuni bancare si corporative, instrumente structurate, titluri de valoare garantate) în special în moneda națională;

b) asistență tehnică în vederea consolidării pieței secundare de capital, dezvoltarea produselor locale şi punerea bazelor instituționale locale.

Pilonul 2 - Construirea infrastructurii comerciale în vederea reducerii disparităților regionale și creșterea incluziunii:

Obiective:

1. îmbunătățirea eficienței, calității şi guvernanței infrastructurii şi a serviciilor municipale , prin:

a) investiții în sectoarele drumuri/căi ferate şi servicii municipale, apă/apă menajera şi transport urban, prioritizarea proiectelor cu un potențial ridicat la integrarea geografică şi economică şi incluziune;

b) investiții pârghie prin promovarea reformelor sectoriale, a tarifelor comerciale bazate pe costuri eficiente şi un management îmbunătățit;

c) investiții în îmbuntățirea transportului intern de energie, distribuția infrastructurii şi integrarea în rețelele naționale.

2. Creşterea utilizării soluțiilor private pentru a permite finanțare sustenabilă şi un management eficient al proiectelor de infrastructură şi al operatorilor de utilități, prin:

a) încurajarea participării sectorului privat la finanțarea proiectelor de infrastructură şi promovarea utilizării structurilor PPP/concesiuni în toate sectoarele municipale prin finanțare pentru concesionari şi dialog social;

b) dialogul social pentru promovarea privatizării infrastructurii naționale şi a companiilor de utilități municipale, reducerea subvențiilor şi crearea de infrastructură şi servicii sustenabile.

Pilonul 3 - Stimularea competitivității sectorului privat prin investiții țintă

Obiective:

1. întărirea competitivității sectorului privat prin investiții țintă, precum şi consultanță în practicile afacerilor şi standardelor, prin:

a) investiții prin creditare şi aport de capital în vederea sprijinirii întreprinderilor locale în sectoare cu mare potențial de creştere (ex: agribusiness, manufactură şi servicii);

b) sprijin pentru imbunătățirea practicilor manageriale, eficientizarea productivității şi resurselor; dialogul privind practicile, inclusiv prin intermediul Consiliului Investitorilor Străini (FIC) pentru a promova un mediu de afaceri stabil şi predictibil şi a atrage investiții străine (FDI).

2. întărirea competitivității în diferite sectoare, inclusiv telecomunicații, căi ferate, energie, logistică şi bancar, prin:

a) încurajarea şi sprijinirea continuării privatizării întreprinderilor de stat în sectoare relevante (ex: energie, căi ferate) prin vânzări strategice sau licitații publice parțiale;

b) mobilizarea de resurse finaciare concomitent cu îmbunătățirea practicii manageriale pentru întreprinderile de stat, prin dialog social.

3. îmbunătățirea eficienței energetice şi a competitivității mediului de afaceri românesc, prin investiții, inclusiv în companiile de petrol şi gaze.

Defalcarea pe sectoare a proiectelor actuale:


Sursa: www.ebrd.com/romania. Datele sunt la 01 august 2016

Portofoliul public BERD în România activ

  • împrumuturi contractate de stat şi/sau garantate - 6 împrumuturi cu o valoare totală contractată de circa 348 mil. euro, din care un împrumut în valoare totală de cca. 135 mil. EUR este în prezent în curs de finalizare.
  • împrumuturile acordate autorităților locale - 18 împrumuturi contractate direct de către unități adminstrativ-teritoriale, în sumă de 174,416 mil. euro şi 208,726 mil. lei şi 6 garanții acordate de UAT-uri pentru credite contractate de operatori economici din subordine, în valoare de 21,94 mil. euro şi 61,6 mil. lei.

De asemenea, BERD a acordat asistență tehnică în baza Memorandumului de înțelegere privind sprijinul pentru implementarea proiectelor în vederea absorbției fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în România, semnat la Bucuresti la 21 noiembrie 2012 și aprobat prin HG 181/2013.

În baza acestui Memorandum au fost semnate un număr de șapte contracte după cum urmează:

  • Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a avut în derulare un contract având drept obiect planurile naționale de acțiune pentru sectorul eficienței energetice în Romania. Acest contract a fost finalizat în luna decembrie 2013.
  • Autoritatea de management pentru Programul Operational Regional are in derulare patru contracte cu BERD: două în domeniul eficientei energetice, în vederea pregatirii unor strategii de finantare a eficientei energetice in sectorul rezidential și respectiv în sectorul public, unul ce vizeaza strategia de finanțare și gestionare a transportului public urban, precum și unul care vizează dezvoltarea unor planuri sustenabile de mobilitate pentru cei şapte poli de dezvoltare.
  • Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a derulat un contract în vederea sprijinirii operatorilor regionali, având drept scop maximizarea rezultatelor, prin atragerea de resurse atât interne cât şi private, precum şi utilizarea unor mecanisme financiare alternative.

La data de 16 martie 2016 a fost aprobat Acordul dintre Guvernul Romaniei si BERD privind asistenta pentru implementarea proiectelor finantate prin intermediul instrumentelor structurale ale UE, semnat la Bucuresti la 2 februarie 2016 și aprobat prin HG nr. 166/2016. Acordul se inscrie în cadrul oferit de Strategia de țară a BERD pentru România si are în vedere creşterea capacității administrative, formularea politicilor și strategiei sectoriale, planificarea, lansarea şi implementarea proiectelor, creşterea absorbției fondurilor europene structurale şi de investiții (FESI) în perioada de programare 2014-2020. Scopul acestuia este de a oferi servicii similare cu cele convenite prin acordurile semnate în 2013, pentru trei arii generale de intervenții, după cum urmează:

  • strategii de sector și programe sectoriale de investiții;
  • livrarea proiectelor;
  • capacitate instituțională.

Cele șase domenii specifice de sprijin se referă la domeniul alimentării cu apă (water sector), infrastructură națională şi municipală, energie sustenabilă, termoficare, IMM-uri şi instrumente financiare.

BERD este implicat în România prin inițiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) - un parteneriat între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI) BERD şi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), care reprezintă un instrument de asistență tehnică pentru 16 țări membre UE Bulagria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Iartalia, Latvia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia şi Slovenia, precum pentru Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează a fi cofinanțate din fonduri ale UE. Aceasta inițiativa este gestionată de către BEI şi co-sponsorizată de Comisia Europeană şi BERD. În cazul în care există solicitări şi resurse, asistența poate fi extinsă şi pentru alte țări membre UE, care beneficiază de fonduri structurale şi de coeziune din partea UE.

BERD a lansat în noiembrie 2014 Facilitatea de pregătire a proiectelor în infrastructură (Infrastructure Project Preparation Facility) pentru a veni în întâmpinarea nevoilor sectorului public din țările de operațiuni în vederea sprijinirii prin consultanți (consorții selectate de BERD conform procedurilor de achiziții BERD) procesul de pregătire a unui proiect. Facilitatea are două anvelope financiare (Sustainable Infrastructure Window, care se adresează sectorului public, și PPP Window, care mobilizează finanțare din sectorul privat) și este operațională din septembrie 2015.

În acest context, în ședința de Guvern din 24 august 2016 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Aprobarea inițierii Programului de modernizare a infrastructurii spitaliceşti şi demarării negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare în vederea accesării Facilității de Pregătire a Proiectelor de Infrastructură pentru realizarea fazei pilot din program.
Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria Sklodowska Curie” și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr.C.C. Iliescu” vor beneficia de investiții majore în cadrul unui Program de Modernizare a Infrastructurii Spitalicești

Portofoliul privat BERD în România

Componenta principală a prezenței BERD în România o constituie finanțarea sectorului privat prin acordarea de împrumuturi directe companiilor locale şi străine prezente pe piața românească, acordarea de împrumuturi sindicalizate alături de bănci locale pentru sprijinirea economiei reale şi acordarea de cofinanțare pentru programele UE.
Ministerul Finanțelor Publice a transmis acordul de principiu („no objection”) pentru un număr de 204 de proiecte, din care 13 proiecte în valoare totală de 325 mil. euro în anul 2014 şi 6 proiecte în valoare totală de aproximativ 259 mil. euro până în decembrie în 2015 și de aprox. 185 mil.euro până în august 2016.
Conform angajamentelor, acțiunile BERD au fost destinate sprijinirii stabilității sectorului bancar şi a activității de creditare a economiei reale în România. Aceste împrumuturi au sprijinit crearea cadrului necesar lansării de emisiuni de obligațiuni de către instituțiile financiare bancare şi non-bancare, asigurarea necesarului de cofinanțare aferent proiectelor destinate serviciilor publice de alimentare cu apă şi administrarea apelor reziduale care vor fi finanțate prin fonduri structurale și de coeziune UE, susținerea infrastructurii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport public.

În ceea ce priveşte cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri structurale, menționăm că BERD a inițiat un cadru mai larg de finanțare denumit Programul de Cofinanțare pentru Fondul Regional de Coeziune (EU Cohesion Funds Water Cofinancing Framework - R2CF), în valoare de 200 mil. euro, disponibil pentru perioada noiembrie 2010 – 2012, extins în 2012 cu suma de 130 mil. euro destinată cofinanțării proiectelor pentru operatorii de apă regionali (105 mil. euro) şi respectiv pentru proiectele de eficiență energetică (25 mil. Euro). R2CF a asigurat necesarul de cofinanțare aferent proiectelor destinate serviciilor publice de alimentare cu apă şi administrarea apelor reziduale finanțate prin fonduri structurale și de coeziune UE, fiind susținute investiții esențiale în infrastructura de apă şi deşeuri menajere, sprijinind alinierea acestor servicii la standardele de mediu din U.E.

În plus, în prezent se află în derulare trei programe de finanțare destinate energiei regenerabile şi eficienței energetice (Sustainable Energy Financing Facility - SEFF), dezvoltate de BERD în România cu sprijinul Uniunii Europene, cu derulare prin intermediul instituțiilor financiare românești participante: (i) EEFF (Energy Efficiency Finance Facility) cu finanțare BERD de 80 mil. euro, se adresează companiilor din sectorul privat care investesc până la 2,5 mil. euro în eficiență energetică; (ii) RoSEFF (Romania SME Sustainable Energy Efficiency Facility), cu finanțare BERD de 60 mil euro, oferă creditare până la 1 milion euro pentru proiectele de investiții în eficiența energetică sau energie regenerabilă, pentru IMM-uri și asociații de locatari, și (iii) MFFEE (Municipal Finance Facility for Energy Efficiency) cu finanțare BERD de 10 mil euro, pentru entitățile publice care investesc până la 5 mil euro în eficiența energetică sau energie regenerabilă.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a aprobat în noiembrie 2015 programul de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport public în România „Framework For Sustainable Mobility and Access to Road Transport (SMART)” în valoare de până la 120 mil. euro. Scopul este de a realiza investiții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea transportului urban/regional în România. În cadrul acestui program se estimează că orașele și județele selectate din România vor moderniza, reforma și îmbunătăți fiabilitatea infrastructurii publice de transport și de asemenea vor crește calitatea rețelelor de drumuri.

Informații suplimentare :
http://www.ebrd.com/pages/country/romania.shtml
www.ebrd.org




GRUPUL BĂNCII MONDIALE

Prezentare generală

Banca Mondială este o instituţie financiară internaţională, înfiinţată la 1 iulie 1944 în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA), odată cu Fondul Monetar Internaţional. Misiunea sa actuală este duală: eradicarea sărăciei extreme şi promovarea prosperităţii într-un mod unitar. Banca este una din cele mai importante organisme internaţionale de finanţare a programelor în domeniile sănătăţii, învăţământului, luptei împotriva HIV/SIDA, protecţia mediului şi a programelor de reducere a datoriei ţărilor sărace. Sediul central al Băncii Mondiale este la Washington D.C. (SUA).
Grupul Băncii Mondiale (termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la BIRD şi IDA, iar proiectele de finanţare la nivelul administraţiei publice centrale se derulează prin BIRD.) este formată din 5 entităţi, fiecare având un rol distinct:

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) (188 state membre, înfiinţată în 1944 ca structură principală a Băncii Mondiale) are ca scop asigurarea finanţării guvernelor ţărilor membre solvabile cu nivel mediu de dezvoltare pentru:

  • acoperirea necesităţilor de dezvoltare pe termen lung nefinanţate de sectorul privat,
  • sprijinirea ţărilor membre în situatii de criză
  • susţinerea reformelor de politici şi instituţionale
  • crearea climatului social favorabil investiţiilor, care vor atrage ulterior investitori privaţi
  • sprijinirea domeniilor critice pentru asigurarea bunăstării populaţiei celei mai sărace din toate ţările.

Atingerea acestor obiective agreate în cadrul strategiilor de ţară cu statele membre se realizează prin acordarea de finanţări rambursabile sau nerambursabile şi servicii de analiză şi consultanţă.

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) (184 de state membre, înfiinţată în anul 1956) are ca scop acordarea de finanţări exclusiv sectorului privat prin mobilizarea de capital de pe pieţele financiare internaţionale şi prin acordarea de servicii de consultanţă către autorităţi guvernamentale sau către agenţi economici.

Agenţia pentru garantarea investiţiilor multilaterale (MIGA) (180 de state membre, înfiinţată în anul 1985) promoveaza investiţiile străine directe în ţările în curs de dezvoltare, prin acordarea unor garantii finanţatorilor şi investitorilor, care acoperă riscul politic sau comercial.

Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA) (172 state state membre, înfiinţată în anul 1960) acordă statelor celor mai sărace granturi, împrumuturi preferenţiale cu termeni financiari favorabili, garanţii parţiale de risc, scutiri de datorie. Proiectele finanţate de către IDA se concentrează pe sectoare ca învăţământul primar, servicii de sănătate de bază, apă potabilă şi salubritate, protecţia mediului, îmbunătăţirea climatului de afaceri, infrastructură şi reformele instituţionale.

Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Litigiilor în domeniul Investiţiilor (ICSID) (150 de state membre, înfiinţată în anul 1966) are ca rol concilierea și arbitrajul în litigiile din domeniul investiţiilor. Creat ca un forum internațional imparțial, ICSID contribuie la încurajarea investiţiilor străine și sprijină crearea unui climat de încredere între state şi investitorii străini. Recurgerea la facilitățile ICSID este întotdeauna cu acordul părților. ICSID întreprinde şi activităţi de cercetare şi publicare de studii în domeniul legii arbitrajului şi al legii investiţiilor străine.

Relaţiile României cu Grupul Băncii Mondiale
Activităţile instituţiilor parte ale grupului Băncii Mondiale sunt conforme cu Strategia de parteneriat de ţară ( Romania - Country partnership strategy for the period FY2014-2017 (English)) - agreată cu Guvernul, strategie valabilă pentru o perioadă de patru ani, reprezentând un instrument esenţial pentru analiza şi revizuirea de către Banca Mondială a programului său de sprijin (reflectând competenţele specifice acesteia) a obiectivelor de dezvoltare ale României. Strategia de parteneriat de ţară pentru perioada 2009-2013 a fost construită în jurul a trei piloni: reformarea sectorului public, impulsionarea creşterii economice şi a competitivităţii şi promovarea incluziunii sociale.

Noua strategie de parteneriat de ţară pentru perioada 2014 - 2018, aprobată în mai 2014, propune următoarele direcții de acțiune în cadrul a trei piloni:

Pilonul 1. Crearea unei administraţii eficiente
Obiectivul 1. Îmbunătățirea administrației publice:
- îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice și a calității cheltuielilor publice;
- consolidarea funcţiilor guvernamentale (la nivelul centrului Guvernului - SGG/ Cancelarie)
Obiectivul 2. Îmbunătățirea serviciilor din sectorul sanitar

Pilonul 2. Creştere economică şi ocupare
Obiectivul 3. Îmbunătățirea mediului de afaceri
Obiectivul 4. Pieţe de muncă eficiente şi cuprinzătoare (inclusive)
Obiectivul 5. Îmbunătăţirea accesului la finanţare (a sectorului privat)

Pilonul 3. Incluziune socială
Obiectivul 6. Servicii cuprinzătoare (inclusive) pentru comunităţile marginalizate
Obiectivul 7. Îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială

România este membră a BIRD din anul 1972.

În perioada 1974 - 1982 BIRD a acordat României împrumuturi în valoare de cca. 2,2 mld USD, ţara noastră devenind astfel unul dintre cei mai mari clienţi din Europa ai Băncii. Începand din 1991 si până în 2016, valoarea împrumuturilor contractate de România de la BIRD se ridică la cca. 10,6 mld USD, din care în prezent sunt în implementare cca. 6 împrumuturi în valoare totală de cca. 1,18 mld USD.

La această dată, capitalul subscris de România se ridică la 483,9 mil. dolari SUA (0,21% putere de vot). În structurile executive ale instituţiei, România face parte din constituenta condusă de Olanda, care include şi Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova şi Ucraina. Poziţia de guvernator al României la Banca Mondială este deţinută de ministrul Finanțelor Publice, iar cea de guvernator supleant de viceguvernatorul Băncii Naționale a României.

În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind datoria publică (legislaţia actuală fiind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.109/2008, cu modificările ulterioare), coroborate cu politicile de împrumut ale BIRD, Ministerul Finanțelor Publice contractează finanţări rambursabile de la BIRD pentru combaterea efectelor crizelor economico-financiare, sprijinirea reformelor sectoriale, instituţionale şi de politici, inclusiv a investițiilor și asistenței tehnice pe care aceste reforme le implică.

Astfel, începând cu anul 2009, Banca Mondială, prin intermediul BIRD, s-a implicat în amplul proces de reforme pe care România le-a demarat în contextul unui program cuprinzător anti-criză, prin acordarea de sprijin financiar cât şi de asistenţă tehnică atât în cadrul programului de susţinere financiară multilaterală derulat în perioada 2009-2011 cât şi a celui de tip preventiv din 2011-2013, suma totală contractată de la BIRD în acest scop fiind de 2 mld. euro, acordată prin intermediul unui program de patru împrumuturi pentru politici de dezvoltare, dintre care unul cu opţiune de amânare a tragerii.

În prezent, în baza progreselor considerabile înregistrate în reducerea dezechilibrelor macroeconomice şi în reclădirea rezervelor financiare şi fiscale, România implementează o serie de reforme structurale în domenii cheie iar Banca Mondială, în parteneriat cu FMI şi UE, s-a alăturat acestui proces punând la dispoziţie resursele financiare şi expertiza de care dispune.

O altă dimensiune a colaborării cu Banca Mondială o reprezintă activităţile de consultanţă, cercetare şi serviciile de asistenţă tehnică contra cost (RAS).

În ceea ce priveşte activităţile de cercetare ale Băncii Mondiale, iniţiate de aceasta pentru evaluarea impactului acţiunilor sale în România şi în regiune, precum şi a dezvoltării generale a României, în contextul evaluării economiei regionale şi globale, sunt consultate şi autorităţile române, în cadrul unui proces coordonat împreună cu MFP.

În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă tehnică, în perioada 2010-2011 au fost încheiate primele contracte (4 RAS-uri în domeniul legislației fiscale, resurselor umane și administrării datoriei publice) cu Banca Mondială, finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, pentru realizarea Analizei funcționale convenite în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul pachetului financiar 2009-2011 și, ulterior, a unor măsuri din planul de acțiuni, adoptat de Guvern, rezultat în urma acestei analize.

Ulterior, în conformitate cu prevederile Memorandumului de înţelegere aprobat prin HG. nr. 240/2012, autorităţile române au contractat serviciile de asistenţă tehnică ale Băncii Mondiale în reforma administrativă şi realizarea strategiilor de dezvoltare. Astfel, printr-un program divers, România a devenit clientul cel mai important al Băncii pe acest segment, utilizând expertiza internaţională a Băncii Mondiale cu rezultate importante în domenii cheie. Au fost încheiate 26 de acorduri de servicii finanțate din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2007-2013 sau din axele de asistență tehnică ale programelor operaționale, pentru 12 instituții publice centrale din România, în valoare totală de aproximativ 31 milioane euro. Printre domeniile vizate au fost incluziunea socială şi reducerea sărăciei, agricultura, schimbările climatice, politica în domeniul concurenței, educația, integrarea romilor, transporturile şi planificarea urbană, precum și consolidarea capacităţii Unităţii de Evaluare a Investiţiilor Publice din cadrul MFP.

În data de 11 ianuarie 2016, Guvernul României și Banca Mondială au semnat un nou memorandum de înțelegere pentru continuarea acordării de servicii de asistență tehnică instituțiilor publice române până în anul 2020, în contextul continuării reformelor structurale și creșterii eficienței administrației publice, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.167/2016..

În calitate de beneficiar de asistență tehnică, MFP derulează pe o perioadă de 18 luni, în continuarea unui alt proiect realizat tot cu sprijinul Băncii ºi încheiat în iunie 2014, proiectul Dezvoltarea capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate. De asemenea, ANAP beneficiază de sprijin din partea Băncii pe o perioadă de 36 de luni, în vederea implementării unor măsuri necesare aplicării Strategiei naționale privind achizițiile publice, în completarea finanțării oferite de Banca Europeană de Investiții. Ambele proiecte au fost semnate de Bancă în luna septembrie 2016.

România este membră a IFC din anul 1991.
Rolul IFC în România s-a adaptat ulterior aderării la UE, IFC diversificându-şi sectoarele de intervenţie prin finanţarea sectorului privat în următoarele domenii: sănătate, agricultură, producţie şi comerţ, şi în special în ultima perioadă pe sprijinirea pieţelor financiare şi facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici din România. De asemenea, IFC a finanţat proiecte de infrastructură municipală, prin acordarea de împrumuturi unităţilor administrativ teritoriale. Totodată, IFC a furnizat asistență tehnică prin implementarea a 25 de proiecte în diferite sectoare.

Investițiile IFC în România au totalizat peste 2,54 mld. USD, inclusiv 606 mil. USD în împrumuturi sindicalizate, în peste 84 de proiecte în diverse sectoare. IFC a sprijinit prin programul său de finanțare a comerțului schimburi comerciale în valoare de peste 843 mil. USD. Valoarea soldului proiectelor de investiții ale IFC, inclusiv sumele mobilizate, era de 474.3 mil. USD la 30 noiembrie 2016, din care valoare actuala a soldului investițiilor efectuate de IFC în mod direct (în nume propriu) a fost 428.6 mil. USD la aceeași data.
În prezent, România este cea de-a patra țară din punct de vedere al expunerii IFC în regiunea Europa Centrală și de Est, reprezentând 1,2% din totalul portofoliului instituției.

România este membră a IDA din anul 2014.
Calitatea de membru al IDA contribuie la consolidarea poziţiei României în cadrul instituţiilor financiare internaţionale din cadrul Grupului Băncii Mondiale şi la sprijinirea acţiunilor de asistenţă pentru dezvoltare asumate de România prin intermediul unei asistenţe de tip multilateral derulată de o instituţie cu o vastă experienţă în acest domeniu.

România este membră a MIGA din anul 1992.
Având în vedere integrarea europeană a României instrumentele MIGA de garantare împotriva riscului politic nu au fost accesate, ultima operaţiune MIGA în România având loc în anul 2005. Portofoliul a inclus 13 garanții pentru proiecte, printre care pot fi menționate participarea Raiffeisen la capitalul Băncii Agricola, împrumuturi acordate de Volksbanken Austria pentru spitalul Colțea sau garanții vizând creșterea operațiunilor de creditare a sectorului IMM de către Raiffeisen Bank.
Au avut loc consultări privind posibilitatea utilizării şi în România a noilor instrumente promovate de MIGA în vederea îmbunătăţirii accesului si termenilor de finanțare a unor proiecte strategice la nivelul companiilor/agențiilor de stat prin instrumente de tip NHSFO (Non-honoring sovereign financial obligations - pentru care se solicită și garanția statului) sau de tip NHFO (Non-honoring financial obligations - fără garanția statului).

România este membră a ICSID începând din 1975.
Cazurile arbitrate de ICSID în care România a fost parte

Informaţii suplimentare:

http://www.worldbank.org

http://www.worldbank.org/ro/country/romania

http://go.worldbank.org/SDUHVGE5S0

http://www.worldbank.org/ida

http://www.ifc.org

http://www.miga.org

https://icsid.worldbank.org




BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI

Prezentare generală

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei este o bancă multilaterală de dezvoltare, înfiinţată la 16 aprilie 1956, la iniţiativa Consiliului Europei, ca Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei. La 1 noiembrie 1999, numele său s-a modificat în Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Obiectul activităţii sale a fost extins progresiv pentru a contribui la întărirea coeziunii sociale în Europa, prin trei direcţii de acţiune: întărirea integrării sociale (acţiuni în favoarea refugiaţilor, migranţilor şi persoanelor deplasate forţat, promovarea locuinţelor sociale, crearea şi păstrarea locurilor de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în zonele urbane şi rurale, modernizarea infrastructurii în administraţie şi servicii publice), managementul mediului (dezastre naturale şi ecologice, protecţia mediului şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural), dezvoltarea capitalului uman (sănătate, învăţământ, pregătire profesională).

La 5 martie 1996 România a devenit al 25-lea membru, acum BDCE având 41 de state membre (Albania, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Sfântul Scaun, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kosovo, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Republica Macedonia şi Turcia).

Contribuţia României la capitalul BDCE este de 59,914 mil. euro capital subscris, din care vărsat 6,650 mil. euro, puterea de vot reprezentând 1,095%. Ultima majorare de capital s-a efectuat în anul 2012, din fondul de rezervă al BDCE.

Portofoliul public în România

Până în prezent BDCE a acordat României 23 de împrumuturi cu o valoare totală de 1,18 mld. Euro, din care 7 împrumuturi, în valoare totala de cca. 778 mil. euro sunt în prezent în implementare.
Portofoliul de credite BDCE se structurează pe următoarele sectoare de activitate: utilităţi publice, agricultură, educaţie şi domeniul social. Având în vedere obiectivele generale ale acestei instituţii, cea mai mare parte a creditelor sunt orientate către proiectele de natură socială, inclusiv educație, utilități publice, protecția mediului și atenuarea efectelor inundațiilor.

Portofoliul privat în România

În perioada 2011 - august 2016 valoarea totală a împrumuturilor acordate de BDCE pentru care statul român prin Ministerul Finanţelor Publice a dat acordul de principiu pentru contractarea unor împrumuturi private este de 305 mil. euro, pentru finanţarea IMM-urilor, infrastructurii de servicii publice din România şi respectiv dezvoltării sectorului sănătăţii. Banca finanţează proiecte individuale sau multisectoriale iar de curând a introdus două noi instrumente de finanţare: Facilitatea de cofinanţare a fondurilor europene şi respectiv Facilitatea de finanţare a sectorului public.

Informații suplimentare privind activitatea BDCE




FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

Prezentare generală

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 188 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea acestor obiective, FMI îndeplineşte 3 funcţii principale: supraveghere, asistenţă tehnică şi creditare.

Participarea României la Fondul Monetar Internaţional

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1.030,2 de milioane de DST (0,43% din cota totală). România deţine 11.039 voturi (0,44%).

Potrivit prevederilor OUG 123/2011 pentru acceptarea majorării cotei de participare a României la Fondul Monetar Internaţional şi a Rezoluţiei Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15.12.2010, cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane de DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condiţiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluţia nr.66-2.

România face parte din constituenta care include Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, Belgia şi Luxemburg.

Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul Băncii Naționale a României, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care coordonează activităţile privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale.

FMI în România

Informaţii privind asistenţa financiară acordată de FMI (sub formă de aranjamente stand-by, inclusiv de tip preventiv) sunt disponibile în tabelul de mai jos.


*Suma trasa este zero deoarece acesta este un Aranjament Stand-by preventiv (Precautionary SBA).

Începând cu anul 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat în data de 4 mai 2009 un Aranjament stand-by (ASB) pe o perioadă de 24 de luni în valoare de 11,443 mld. DST (aproximativ 12,95 mld.euro, respectiv 1,111% din cota României la FMI), din care MFP a beneficiat de 1.946.500.000 DST, iar BNR de 8.622.500.000 DST. Urmare deciziei autorităţilor de a trata ultima tranşă din împrumut, în sumă de 874 milioane DST, ca fiind de tip preventiv, aceasta nu a fost disponibilizată.

În vederea continuării pachetului de reforme demarat în perioada 2009-2011, autorităţile române au solicitat, odată cu finalizarea anticipată a acestui acord, aprobarea unui nou Aranjament Stand-By în valoare de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde Euro, respectiv 300% din cota României la FMI), care să se concentreze pe stimularea potenţialului de creştere prin reforme structurale. Astfel, cel de al doilea ASB (de tip preventiv) a fost aprobat de către Consiliul Directorilor Executivi al FMI în data de 25 martie 2011 şi a fost finalizat în iunie 2013, după prelungirea cu trei luni din martie 2013.

După finalizarea cu succes a acestuia, România a solicitat în iulie 2013 un nou sprijin financiar preventiv din partea UE şi a FMI. Programul economic susţinut de Aranjamentul stand-by pe 24 de luni cu FMI, pentru suma de 1.751,34 milioane de DST (aproximativ 2 miliarde EUR, reprezentând 170% din cota României la FMI), de asistenţa acordată de UE pentru balanţa de plăţi, în valoare de 2 miliarde EUR la care se adaugă și sprijinul Băncii Mondiale, vine în completarea celor două programe precedente, vizând: (i) asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, (ii) continuarea politicilor monetare şi a celor în sectorul financiar pentru menţinerea unor rezerve şi creşterea rezistenţei în eventualitatea unor şocuri externe şi (iii) continuarea implementării de reforme structurale. Acesta are în vedere susţinerea programului economic pentru perioada 2013-2015, de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe.

FMI a aprobat acest aranjament prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 27 septembrie 2013, iar Comitetului Economic şi Financiar şi Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare ale UE a aprobat asistenţa financiară din partea UE în octombrie 2013. Ambele au fost finalizate în luna septembrie 2015.

În vederea sprijinirii implementării pachetului de reforme şi a îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Aranjamentelor stand-by încheiate cu FMI, acesta (individual sau în colaborare cu Banca Mondială) a oferit de-a lungul timpului asistenţă tehnică atât Ministerului Finanţelor Publice cât şi Băncii Naţionale a Românie.

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice (inclusiv ANAF) au beneficiat în perioada 2009-2013 de sprijin în domenii precum:

  • identificarea priorităţilor de reformă pe termen mediu şi scurt în domeniul administrării veniturilor,
  • elaborarea unei strategii de administrare a persoanelor fizice cu averi mari,
  • îmbunătăţirea conformării fiscale şi a reformelor în domeniu,
  • elaborarea strategiei de impunere a persoanelor fizice,
  • consolidarea strategiilor de impozitare a persoanelor fizice,
  • identificarea acţiunilor necesare pentru reformele de administrare fiscală spre a spori conformarea voluntară şi veniturile fiscale,
  • consolidarea disciplinei fiscale în administraţia publică şi a cadrului bugetar,
  • pregătirea ariei de cuprindere şi a specificaţiilor tehnice ale sistemului informatic integrat de management financiar,
  • introducerea unor mecanisme eficiente de schimb de informaţii electronice între subsistemele ciclului de management al cheltuielilor, în special între buget, trezorerie şi sistemul de raportare, etc.

În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi realizează consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI.

Informaţii suplimentare privind activitatea FMI în România sunt disponibile la:

http://www.imf.org/external/country/ROU/index.htm

Raportul FMI în conformitate cu Articolul IV – februarie 2015:

http://www.imf.org/external/pubs/cat/longres.aspx?sk=42807.0

Site FMI: http://www.imf.org/external/




BANCA PENTRU COMERŢ ŞI DEZVOLTARE A MĂRII NEGRE

Prezentare generală

România este membru fondator al Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). Acordul de înfiinţare al Băncii a fost semnat la 30 decembrie 1994 şi ratificat de către Parlament prin Legea nr. 67/1996.

BCDMN a fost infiinţată de catre cele 11 state membre ale Cooperarii Economice la Marea Neagră (CEMN), respectiv Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, ca un instrument financiar pentru realizarea obiectivului CEMN de transformare a regiunii Mării Negre într-o zona de pace, stabilitate si prosperitate. Sediul Băncii este la Salonic, Republica Elenă.

Acordul de infiinţare a intrat în efectivitate la data de 24 februarie 1997, aceasta fiind data la care instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare a Acordului de infiinţare au fost depuse de catre cel putin şase state membre, a caror subscripţie acoperea minimum 51% din capitalul social.

BCDMN este condusă de un Consiliu al Directorilor, care se reunește de circa cinci ori pe an în ședinte ordinare şi, în cazuri speciale, în şedinţe extraordinare, şi de Consiliul Guvernatorilor Băncii, care se întruneşte cu ocazia Reuniunilor Anuale, sau, de asemenea, în cazuri speciale, în reuniuni extraordinare. Guvernator pentru România este ministrul finanțelor publice.

BCDMN a devenit operaţională la data de 1 iunie 1999. BCDMN a stabilit relaţii oficiale cu instituţii guvernamentale, bănci şi organisme financiare internaţionale care activează în statele membre, şi are statut de observator în diverse organisme internaţionale, în vederea identificării unor posibilităţi de cooperare şi schimb de informaţii. La rândul său, BCDMN a acordat statut de observator unui număr de instituţii financiare sau bănci de dezvoltare.

BCDMN are în prezent rating pe termen lung A2 (stabil) de la Moody’s și A- de la Standard&Poor’s.

Presedintele Băncii este dl Ugur Ihsan Delikanli (Federaţia Rusă), iar Vicepreşedinţi dna. Nina Stavreva (Bulgaria)- Departamentul Operaţiuni, dna. Valentina şiclovan (România)- Departamentul Financiar, dl. Igor Leshukov (Federația Rusă)-. Departamentul Bancar. Secretar general este dl. Serafeim Tsokas (Republica Elenă). Mandatele de Vicepreşedinte se alocă prin rotaţie - România a mai deţinut poziţia de Vicepreşedinte pentru două mandate (in perioada 2001-2007).

Participarea României la capitalul social

Capitalul iniţial autorizat al BCDMN a fost de 1 miliard DST, reprezentand contravaloarea a un milion de acţiuni, fiecare acţiune având o valoare nominală de 1.000 DST

În anul 2008, capitalul autorizat a fost majorat la 3.000.000.000 DST, din care capital subscris şi vărsat 2.000.000.000 DST, iar nesubscris 1.000.000.000 DST, ceea ce permite flexibilitate în cazul apariţiei, pe parcurs, a unor state sau organisme financiare internaţionale care ar dori să adere la Bancă.

Romania a participat la majorarea de capital, deţinând în prezent 280.000 acţiuni în valoare de 280.000.000 DST, respectiv 14 % din capitalul subscris şi vărsat şi 9,34% din capitalul autorizat al BCDMN.

Prin amendarea Acordului de înfinţare, capitalul autorizat al BCDMN a fost redenominat în EUR şi reprezintă 3.450.000.000 EUR, divizat în 3.000.000 de acţiuni cu valoare nominală de 1150 EUR fiecare. Valoarea acţiunilor deţinute de România este de 322.000.000 EUR.

Obiectivul BCDMN

BCDMN dorește să contribuie la sprijinirea procesului de tranziţie al statelor membre, prin finanţarea sectoarelor public si privat (cu focus pe sectorul privat), finanţarea şi promovarea proiectelor regionale şi a activităţilor comerciale din şi dintre statele participante. În vederea atingerii acestor obiective, funcţiile şi competenţele BCDMN, prevăzute în Acordul de înfiinţare, sunt:

  • susţinerea şi promovarea comerţului interregional;
  • finanţarea proiectelor productive şi a întreprinderilor din statele membre;
  • cooperarea cu instituţiile internaţionale de dezvoltare şi cu agentiile naţionale financiare şi de cooperare ale statelor membre;
  • înfiinţarea şi operarea unor fonduri speciale pentru scopuri specifice;
  • întreprinderea de studii şi cercetări pentru promovarea creşterii economice regionale, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi tranzitia;
  • încurajarea dezvoltării regionale, prin cooperarea cu statele membre, pentru orientarea politicilor lor de dezvoltare catre o utilizare mai buna a resurselor proprii într-o manieră adecvată scopului de a face economiile lor complementare, de a accelera creşterea economica a statelor membre şi de a acţiona ca un consultant pentru conceperea unor politici economice sănătoase;
  • promovarea investiţiilor în proiecte economice.

Instrumente de Finanţare

BCDMN poate oferi sau facilita finanţare pentru proiecte sau activităţi comerciale în statele membre şi între acestea, acordând o atenţie specială, ori de câte ori este posibil, proiectelor care promovează şi întăresc cooperarea între statele membre. Astfel:

  • BCDMN acordă, cofinanţează, sau garantează împrumuturi către statele membre, către subdiviziuni/instituții ale acestora, către companii publice sau private care operează în aceste ţări, ca şi entităţilor regionale sau interregionale implicate în dezvoltarea economică a regiunii. De asemenea, poate investi capital în statele membre şi finanţa activităţile comerciale dintre acestea (trade finance).
  • BCDMN poate participa la capitalul companiilor, pentru a facilita sau creşte participarea capitalului privat în aceste companii, cât şi pentru a încuraja investitorii straini şi fluxul de capital între statele membre.
  • Banca poate cofinanţa proiecte, sau coordona aceasta activitate, împreuna cu :
  • i) guverne, agenţii guvernamentale, alte instituţii financiare internaţionale;

    ii) agenţii de creditare a exporturilor implicate în finanţarea de bunuri şi servicii din anumite ţări;

    iii) bănci comerciale sau alte instituţii financiare private;

    iv) alte instituţii sau agenţii pe care Banca le consideră corespunzătoare.

  • BCDMN finanţează atât proiecte din sectorul public, cât şi din sectorul privat, dimensiunea proiectelor fiind în concordanţă cu nivelul finanţării pe care Banca o poate oferi;
  • Începând cu anul 1999, BCDMN a aprobat 357 de proiecte, pentru o suma de peste 4,449 miliarde EUR, din care 313 proiecte semnate, în valoare de 3,660 miliarde EUR (la 31 august 2016). Multe dintre acestea sunt cofinanțate împreuna cu alte instituții financiare internaţionale sau bănci de dezvoltare, cum sunt BERD, JICA, IFC, SEAF, KfW, DEG, BEI, ADB.
  • Ca şi domenii de activitate, cea mai mare pondere o are sectorul instituţiilor financiare (inclusiv linii de credit pentru întreprinderi mici și mijlocii şi finanţarea comerţului), urmat de energie, industrie, utilități și telecomunicații. BCDMN s-a implicat în ultimul timp şi în sectoare non-economice, cum ar fi sănătatea.
  • Din punct de vedere al instrumentelor de finanţare, cea mai mare pondere o au împrumuturile (aproximativ 69,34% din portofoliu) urmate de liniile de credit pentru intreprinderi mici şi mijlocii (aproximativ 20,37 % din portofoliu), finanțarea comerţului (6,30% din portofoliu), participarea la capitalul companiilor (3,25% din portofoliu), diferenţța până la 100% fiind reprezentată de garanţii şi produse speciale (la 31 august 2016).
  • Proiecte în România: peste 30 proiecte aprobate, din care 29 semnate în valoare de aproximativ 344 milioane EUR (la 31 august 2016).
  • BCDMN acţionează în baza liniilor directoare şi priorităţilor operaţționale stabilite prin Strategia pe Termen Mediu și Planul de Afaceri pentru perioada 2015-2019, aprobate de către Consiliul Guvernatorilor BCDMN şi a Strategiilor de Ţară derivate din acesta.
  • Condiţiile financiare de acordare a împrumuturilor sunt negociabile, indiferent dacă proiectul finanţat este în sectorul public sau în cel privat. Diferenţierea se face prin aplicarea unei metodologii specifice de calcul al riscului. BCDMN nu solicită în mod special garanţii de stat.

Informaţii suplimentare: www.bstdb.org




BANCA INTERNAŢIONALĂ DE INVESTIŢII

Prezentare generală

Banca Internațională de Investiții (BII) este o instituție financiară internațională, având sediul la Moscova, Federația Rusă. Instituția a fost înființată la 10 iulie 1970, având ca membri guvernele Bulgariei, Ungariei, Vietnamului, Cubei, Mongoliei, Federației Ruse, României, Cehiei şi Slovaciei. România a aderat la Acordul privind înființarea BII la 28 ianuarie 1971.

BII funcționează ca o bancă multilaterală de dezvoltare, având ca principal scop promovarea dezvoltării economice și sociale, creșterea competitivității economiilor naționale, dezvoltarea relațiilor economice, precum și lărgirea gamei de oportunități de investiții în întreprinderi mici și mijlocii în statele sale membre, și nu numai. În vederea atingerii acestui obiectiv, Banca acordă credite, în special pe termen mediu și lung, garanții și oferă alte servicii bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții în statele membre. Principalele activități și operațiuni desfășurate de Bancă în prezent sunt acordarea de credite, plasarea de depozite, operațiuni cu titluri de valoare și operațiuni de arbitraj.

Valoarea capitalului social subscris la BII este de 1,125 mld. de euro, din care valoarea capitalului social subscris vărsat al Băncii este de 313,05 mil. de euro. Valoarea capitalul social vărsat de către România este de 18,45 mil. de euro, având o cotă de 5,89%. Principalul organ de conducere al Băncii este Consiliul BII, acesta este compus din reprezentanții statelor membre, și este însărcinat cu luarea deciziilor de importanță majoră în activitatea BII, inclusiv numirea Conducerii Executive BII. România este reprezentată în Consiliul BII, conform HG 1091/2007, de un secretar de stat și un director general din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Conform situației la finalul lunii septembrie 2016, portofoliul de credite al BII cuprinde 5 credite acordate unor agenți economici din România în valoare totalã de 52 mil. Euro, cu scadențe cuprinse între 3 și 5 ani. La 30 septembrie 2016, volumul portofoliului BII de obligațiuni suverane ale României era de 25 mil. Euro. Limita totalã de expunere pe România, în conformitate cu procedurile interne de management al riscurilor, este de 397 mil. Euro.

În februarie 2016, agenția de rating Fitch a confirmat rating-ul de nivel investițional "BBB-", cu perspectiv㠓Stabil㔠acordat BII. În martie 2016, agenția de rating Moody's a confirmat rating-ul de nivel investițional "Baa1", cu perspectiv㠓Stabil㔠acordat Băncii. În luna iunie 2016, agenția de rating Standard&Poor's a acordat BII rating-ul BBB cu perspectivã stabilă. De asemenea, Banca deține rating A, cu perspectivă stabilă, de la agenția chineză Dagong.

BII a deschis în anul 2015 un birou regional european în orașul Bratislava, Slovacia, care are drept scop facilitarea accesului BII către piața europeană, în vederea creșterii volumului de operațiuni al Băncii, atât în statele membre europene ale BII, dar și în alte state europene.

În octombrie 2015, a avut loc prima emisiune de obligațiuni a BII în România, prin care Banca a atras 111 milioane lei. BII a emis obligațiuni cu o valoare nominală de 10.000 de lei, maturitate în luna octombrie 2018 și o dobândã de 4,1%, plãtibilã anual. În luna septembrie 2016, BII a lansat o nouă emisiune de obligațiuni în sumă de 300 milioane RON, maturitate în luna septembrie 2019 și o dobândă de 3.4%. Obiectivul atragerii de resurse de pe piața românească de capital este finanțarea de operațiuni pe teritoriul României.

În decembrie 2015, statele membre BII au finalizat procesul de modificare a documentelor statutare ale Băncii, fapt care va contribui semnificativ la dezvoltarea activității Bãncii și permite alinierea acesteia la standardele practicii internaționale, completând procesul susținut de transformare BII într-o bancã de dezvoltare modernã.

Informaţii suplimentare:

www.ibbank.org

www.iibbank.com




BANCA INTERNAȚIONALĂ DE COOPERARE ECONOMICĂ

Prezentare generală

Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE) este o instituție financiară internațională cu sediul la Moscova, Federația Rusă. Banca a fost înființată în 1963, având ca membri, în prezent, guvernele Bulgariei, Vietnamului, Mongoliei, Federației Ruse, României, Cehiei, Slovaciei şi Poloniei. România a aderat la BICE în data de 23 martie 1964, prin Decretul Consiliului de Stat al R. S. R. nr. 13/1964.

Misiunea Băncii este aceea de a promova dezvoltarea economică și socială din statele membre, facilitând cooperarea dintre acestea, folosindu-se de statutul său de instituție financiară internațională. Direcțiile prioritare ale activității BICE sunt finanțarea operațiunilor și proiectelor comerciale și de investiții, cu precădere din statele membre, prestarea de servicii de decontare și compensare, efectuarea de operațiuni de trezorerie şi consultanță.

Valoarea capitalului social subscris la BICE este de 400 mil. euro, iar cota corespunzătoare României este de 25,5 mil. euro. Conform deciziei Consiliului BICE, în anul 2013 valoarea capitalului vărsat al Băncii a crescut cu 58 de mil. de euro, ajungând la 187 mil. euro, din care cota României este de 13,3 mil. euro (7,12%).

Organul suprem de conducere al Băncii, Consiliul BICE, este format din reprezentanții împuterniciți ai Ministerelor de finanțe sau ai Băncilor Centrale din statele membre și este responsabil de luarea deciziilor de maximă importanță pentru activitatea Băncii. România este reprezentată în Consiliul BICE, conform Hotărârii Guvernului nr. 1091/2007, de un secretar de stat şi un director general din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Banca este condusă de Consiliul de administrație, format din Președinte, post care revine Federației Ruse, și 7 vicepreședinți, reprezentanți ai fiecărui stat membru al BICE.

Informații suplimentare:
en.ibec.int